Prima pagină > ma bag in seama > de ce nu scad preturile carburantilor? …opinie de nespecialist…

de ce nu scad preturile carburantilor? …opinie de nespecialist…

De prin vara, foarte multi oameni (influentati de informatiile privind scaderea continua a pretului petrolului la bursele internationale precum si de scaderea cursului dolarului in raport cu alte monede) se intreaba de ce pretul la pompa ramane impasibil.

Dupa parerea mea, vom vedea o scadere semnificativa a pretului la pompa al carburantilor abia la sase luni de la scaderea pretului petrolului pe piata internationala, cu conditia stabilizarii acestui pret la un anumit nivel. Practic, pretul va scadea cu cativa banuti, in continuu, cum se si intampla acum, pana cand va ajunge mai mic cu circa 20% decat cel actual.

Am sa incerc in cele ce urmeaza sa exprim ceea ce cred eu despre acest subiect, fara a fi un specialist in domeniu, fara a fi nici macar posesorul unor studii economice…

Pretul produselor petroliere este influentat in principal de trei factori distincti: cheltuielile (de capitalizare si cele operationale), abordarea strategica a activitatii de catre compania producatoare si taxarea. Modificarile parametrilor acestor factori conduc la modificarea pretului produsului finit.

Orice activitate economica presupune niste cheltuieli de capitalizare si niste cheltuieli operationale. Nu voi vorbi de cheltuielile de capitalizare, cele care tin mai mult de strategia pe termen lung a afacerii ci ma voi opri la cheltuielile operationale, cele care au cea mai mare influenta in preturi.

Cheltuielile operationale sunt alcatuite in principal din cheltuielile cu materia prima – cele de transport, depozitare, procesare – , cheltuielile generate de distributia primara si depozitarea produsului finit, distribuitia secundara si desfacerea produsului finit. Toate aceste costuri/cheltuieli sunt stabilite in avans, pe perioade medii de timp (intre unul si trei ani) si de cele mai multe ori la tarife fixe.

Daca ne referim la scaderea pretului petrolului pe piata internationala, aceasta se regaseste doar in cheltuielile legate de obtinerea materiei prime (fie ca discutam de costuri de productie, fie ca discutam de costuri de achizitie).

Orice companie petroliera specializata pe extractie rafinare si desfacere trebuie sa asigure prin strategia pe care o are un balans intre intrarile de materie prima si iesirile de produs finit, dar mai ales o continuitate a fluxului operational. Pentru aceasta multe companii rafineaza atat materie prima produsa “in ograda proprie” cat si materie prima achizitionata pe piata libera.

Intr-adevar achizitia la un pret mic si vanzarea la pret mare (sufletul comertului) poate duce la obtinerea unor profituri uriase. Aplicarea acestui principiu peste un flux productie – procesare – desfacere optimizat la maxim este cheia succesului, raportat in acest an doar de companiile Shell si British Petroleum.

Intr- un asemenea „business” nu iti permiti sa ramai „out of stock” la materie prima. (Oprirea si repornirea instalatiei de rafinare presupune pe de o parte niste costuri foarte mari iar pe de alta parte poate genera un lant de „out of stock” chiar si pana la clientul din pompa).
Asadar orice companie petroliera isi asigura un stoc de materie prima suficient sa ii sustina activitatea de pe „tronsoanele” productie si desfacere pentru o perioada de timp, aceasta “asigurare” presupunand niste costuri legate de transportul si depozitarea materiei prime.

Fiind contracte negociate si semnate o data, pentru o perioada mai lunga de timp (cum spuneam mai sus intre unul si trei ani), cheltuielile legate de sustinerea lantului de aprovizionare cu materia prima in vederea procesarii raman relativ fixe pe perioada derularii contractelor. Astfel, daca azi transporti si depozitezi 1.000.000 de barili, achizitionati la valoarea de 47$/baril, vei plati acelasi tarif pentru transport si depozitare cu cel pe care l-ai plati pentru aceeasi cantitate, achizitionata la 147$/baril. Situatia este aceeasi si in ce priveste cheltuielile legate de productie, distributie primara, depozitare si distributie secundara si desfacere, acestea ramanand relativ stabile pe perioade mai lungi.

Dar acest stoc are o valoare proprie ce se regaseste in pretul produsului finit, compusa in principal din valoarea de achizitie, costuri (transport, depozitare, manipulare, procesare, etc)  si margin, dar si o valoare contabila exprimata strict prin formula pret/baril x volumul stocurilor. In momentul in care pretul international scade, valoarea contabila a stocurilor scade (si de aici mai departe, in cascada, pana la valoarea actiunilor). Stocuri de 1.000.000 de barili pot valora azi 147 milioane de dolari iar intr-o saptamana doar 47 milioane de dolari (de trei ori mai putin). Este situatia Grupului MOL care raporteaza pentru prima data in ultimii cinci ani pierderi generate in principal de scaderea cotatiei petrolului pe piata internationala, de scaderea valorii stocurilor precum si de deprecierea monedei nationale. Sursa: ( http://www.bursa.ro/on-line/s=international&articol=37780&editie_precedenta=2008-11-19.html )

Legat de abordarea strategica a activitatii de catre companiile petroliere as sublinia ca nu trebuie neglijata nici presiunea investitorilor asupra managementului companiei pentru protejarea investitiei, aceasta obligandu-i pe cei din urma sa “inghete” preturile de desfacere la un nivel ridicat, o perioada mai lunga de timp, suficient cat sa refaca balansul dintre devalorizarea stocurilor si profitul obtinut din achizitia ieftina si vanzarea scumpa.

Taxarea sau protejarea intereselor statului este un alt factor care impiedica scaderea preturilor de catre companiile petroliere la pompa. Planificarea exercitiului bugetar de catre guvern are in vedere si banii incasati din accize (stabilite o data pe an la un anumit nivel/tona de produs) si respectiv celelalte taxe. De cele mai multe ori, indiferent de scaderea pretului de desfacere, valoarea accizelor ramane constanta pe parcursul anului, guvernul nepermitandu-si scaderea acestora in lipsa unor surse alternative de venit.

PAREREA MEA!

parerea lui Khris

Anunțuri
  1. 19/12/2008 la 21:05

    Romania se aliniaza, directivei europene referitoare la modul de calcul al accizelor, care presupune folosirea cursului valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie
    Plecand de la aceasta idee dar si de la faptul ca accizele ocupa un segment important din pretul final al carburantului am dezvoltat urmatoarea teorie.
    Calculul meu pentru acciza suna cam asa. in 2004 acciza era calculata la un curs de schimb de 1 euro = 40.532,11 ROL (adica 4 RON). In 2008 acciza a fost calculata la un curs de 3,3441 lei/euro RON (adica 33441 ROL) asadar la un curs cu aproape 20% mai mic decat cursul din 2004 (diferenta care nu s-a reflectat in pretul carburantului e drept ca diferenta asta a venit pe fondul scumpirii barilului). Bun merg mai departe cu calculul, pentru 2009 acciza va fi calculata la un curs de 3.73RON (37300 ROL) deci iata in continuare la un curs cu aproape 10% mai mic decat cel din 2004. Sunt intru totul de acord ca exista cheltuieli operationale in paralel cu dorinta de a obtine un profit cat mai frumos… insa trebuie sa fiti deacord cu mine ca exista premisele ieftinirii carburantilor pana la un nivel asemanator celui din 2004.
    Eu m-as declara multumit la un pret de 2,5. 🙂

  2. mtlk
    19/12/2008 la 21:23

    De acord cu argumentele tale!
    Si mai ales de maaaareeee acord cu un pret de 2.7 daca nu 2.5.
    Si nu am exclus aceasta evolutie, in conditiile in care nu vom fi luati prin surprindere de o revenire in forta la cotatiile din primavara.
    Doar ca nu se va scaderea nu se va atinge brusc, din motivele expuse, ci progresiv, in cca 6 luni

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: